Istorii Pierdute !!! De departe cea mai frumoasă clădire cu
destinație civilă a Târgu Jiului de Odinioară ce străjuiește intersecția străzilor Unirii și Republicii, în
fața Colegiului Tudor Vladimirescu, Rectoratul , așa cum este cunoscută de târgujieni, este creația unuia
dintre cei mai mari arhitecți ai României, devenit gorjean printr-un paradox, aspect ce îl voi lămuri în cele
ce urmează. Din păcate în cazul de față, asocierea între creator și creație a fost uitată și uitarea și-a
așternut nemeritat cenușa peste o legătură care trebuia să fie sacră. De-a lungul timpului, truditori ai
condeiului și păstrători ai patrimoniului local, cu cea mai bună și lăudabilă intenție au atibuit această
bijuterie arhitecturală diverșilor arhitecți ai orașului, însă din păcate, autorul de drept nu se afla printre
ei. Nici eu nu l-aș fi aflat, dacă la mijloc n-ar fi fost întâmplarea. În una din discuțiile avute cu
reputatul istoric Narcis Dorin Ion, director al muzeului Peleş, în special despre culele şi conacele din
Oltenia, fiind un iubitor al stilului neoromanesc, mi-a dezvăluit, printre altele, si numele arhitectului
casei Grigore Iunian, pe care ulterior am pornit sa-l caut. Având în vedere notorietatea sursei, nu numai în
domeniul istoriei, ci și în istoria arhitecturii românești, asupra căreia s-a aplecat și a lansat mai multe
cărți devenite lucrări de referință în domeniu, pentru care recent a fost distins cu premiul Constantin
Brâncoveanu, orgoliul meu rănit de târgujian, s-a mai oblojit privind circumstanțele de a primi de la un
piteştean o valoroasă informație despre unul dintre reperele importante ale Târgu Jiului, care inexplicabil,
trece necunoscută la nivel local, sau cu onorabile intenții, eronat atribuită. Fără a avea dubii asupra
veridicității informației, am intrat în etapa căutărilor care s-a încheiat cu un drum la biblioteca din
Craiova, unde am reuşit să găsesc izvoare certe care să-mi confirme și să completeze ceea ce aflasem, adunând
astfel destul de multe date despre ilustrul arhitect. Statie Ciortan, un titan, un colos al arhitecturii
românești, care printr-un paradox ce urmează a-l detalia, este și gorjean , unul dintre cei ce au consacrat și
au dus stilul neoromânesc la un rafinament de mare clasă, este arhitectul casei Grigore Iunian. Sunt convins
că adeseori, trecând prin București ați fost impresionați de multe din splendidele clădiri al căror autor este
Statie Ciortan din ipostaza de arhitect. Amintesc mai jos doar câteva din lucrările sale de anvergură, care-i
confirmă poziția marcantă în arhitectura românească: Palatul Vama Poștei- București ( în prezent -
Inspectoratului General al Poliției Române ), Palatul Monitorului Oficial și al Imprimeriei Statului -
București ( astăzi sediul Arhivelor Naționale ale României ), Clădirea Casei de Credit - București, Localul
Fabricii De Timbre - București , Localul Percepției Fiscale - București , Sediul Cooperativei Grivița -
București, Localul Administrației Financiare - București, Localul Administrației Financiare – Ploiești,
Localul Administrației Financiare – Buzău, Localul Administrației Financiare – Câmpulung Muscel, Localul
Administrației Financiare – Târgoviște, Localul Administrației Financiare – Bacău, Localul Administrației
Financiare – Giurgiu, Localul Vamei – Botoșani, Casa de odihnă a funcționarilor – Predeal…e.t.c. Pe lângă
obiectivele enumerate anterior, a avut o prolifică activitate și în domeniul privat, realizări impresionante
în stilul neoromânesc, care este o îmbinare a mai multor curente arhitectonice cu elemente etnografice
românești, una dintre aceste creații fiind și clădirea din imaginea alăturată, în care gardul ce o înconjoară,
era în ultima etapa a constructiei, “la roşu”, urmand a fi încărcat si finisat. Inițial fiind construită cu
menirea de locuință a influentului om politic gorjean Grigore Iunian, vicepreședinte al Partidului Țărănist,
ministru al justiției, ilustru avocat, astăzi cocheta clădire adăpostește Rectoratul Universității Constantin
Brâncuși. Revenind la Statie Ciortan și la Gorj, vreau să menționez că s-a născut în 1876, în satul Roșiuța,
azi cartier al orașului Motru. Paradoxul de care vorbeam, este că până în a 1948 această zonă aparținea
județului Mehedinți, ca ulterior, după o reorganizare teritorială, să devină parte integrată a județului Gorj.
Dacă la nivelul capitalei aprecierea celebrului arhitect a rămas vie și se organizează tururi ghidate de
vizitare a clădirilor realizate de Statie Ciortan, ( vezi link`ul alăturat: https://asociatiaistoriaartei.blogspot.com/2018/06/tur-arh-statie-ciortan.html?fbclid=IwAR0BnWmNZcDD4suAe9sJ79voaUFZ3HL7Tfbd95w8oTEv811-w-JsjxKKyaM) , consider că ar fi de bun augur, la fel ca în Bucureşti, unde edificiile al
caror autor a fost, poartă pe placheta ce indica statutul de cladire de patrimoniu, şi numele arhitectului cu
informaţii în română şi în alte două limbi de circulaţie internaţională, si pe clădirea Rectoratului, cu
sprijinul autorităților locale să se monteze o placă comemorativă în amintirea avocatului Grigore Iunian și a
arhitectului Statie Ciortan, celor doua personalităţi cărora le datorăm astăzi, una din clădirile emblemă ale
orașului. Lucrurile frumoase dintre Statie Ciortan, Gorj și gorjeni nu s-au oprit aici. Va
urma…
( Ţîrlea Ion - Targu Jiu Odinioara )
Mai jos Palatul Vama Poştei,una dintre creatile lui:
Facebook