Gara Târgu Jiului, perioada interbelică. Deși multe amintiri mă leagă de această gară, totuși privind imaginea alăturată, primele gânduri îmi zboară către o piesă de teatru, o piesă de teatru a cărei adorabilă ecranizare, pe lângă multe alte nuanțe, ilustrează cu multă savoare: ritmul, farmecul și importanța gării în vremurile de odinioară. În “Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian, o putem urmări pe “bătrâna” domnișoară profesoară Cucu, supranumită “Scorpia”, care făcea raiduri în gara unui orășel de provincie să surprindă elevele de curs superior care veneau să vadă trecerea Expresului și să le facă la călători cu mâna. Expresul era exponentul succesului, al clasei privilegiate, al luxului și eleganței și era lesne de înțeles atracția și mirajul pe care îl putea exercita acest exponent al progresului, al puterii și al opulenței asupra tinerelor școlărițe. Putem vedea importanța Șefului Gării și influența sa asupra notabilităților urbei. Pe lângă visătorul profesor Miroiu și al exoticei Mona, o încântătoare prezența feminină din înalta societate ce printr-o inedită întâmplare ajunge în umila gară de provincie, piesa surprinde cu mult rafinament și candoare pulsul și parfumul de epocă al vremurilor trecute. Una din ecranizari, cea care personal mă încântă cel mai mult și de care am amintit anterior, realizată în 1966, o puteți vedea aici: https://www.youtube.com/watch?v=llgaoW7f4dc În locul profesorului Udrea, Grigore Birlic. Sper să va placă! 

( Ţîrlea Ion - Targu Jiu Odinioara )