Cea mai frumoasă clădire cu destinație civilă a Târgu Jiului de Odinioară ce străjuiește intersecția străzilor Unirii și Republicii, în fața Colegiului Tudor Vladimirescu, Rectoratul, este creația unuia dintre cei mai mari arhitecți ai României.
În centrul imaginii vedem prăvălia negustorului Petre Măruță iar în dreapta: “Ion. Gh. Banu -Magazin Universal – coloniale, mărunțișuri și bumbăcărie”. Probabil, că alături de cei doi băieți de prăvălie, ce poartă șepci și uniforme după cutumele vremii, se află chiar patronul.
Elevi ai liceului Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu la mormântul Eroului Necunoscut cu ocazia participării la concursul “Tinerimea Română” - 15 aprilie, 1936. Patriotismul era o moștenire transmisă tacit între generații, mai mult prin fapte și mai puțin prin cuvinte zornăitoare.
Farmecul luxuriantului cadru natural ce completează atmosfera idilică a imaginii i se datorează lui Carol Ardenth, grădinarul neamț în grijă căruia se afla parcul în acea perioadă. Dacă o parte din bărbați, mai ales “la oraș”, împrumutaseră “moda americănească”, în cazul femeilor, acestea au rămas multă vreme loiale tradiției și costumului popular.
Târgu Jiu, 1928, familia Udroiu în curtea casei din strada Confederației (astăzi B-ul Ec. Teodoroiu). Instantaneul surprinde curtea interioară a frumoasei clădiri ce a fost demolată în prima parte a anilor `80. Interesant este faptul că înainte de a fi demolată, proprietarul, domnul Ion C. Udoriu, a primit o ofertă de cumpărare.
Târgu Jiu, strada Victoriei, perioada interbelică, în a doua parte a anilor `30. De prezența clădirilor din partea dreaptă ne putem bucura și astăzi, ele aflându-se în partea de nord a străzii, în imediata apropiere a Pieței Prefecturii. Fotografia imortalizează o imagine a orașului într-o zi obișnuită: lume multă, forfotă, mișcare, atmosferă de epocă.
Moment de pioșenie în cadrul întâmpinării celor 10 coșciuge cu trupurile neînsuflețite a ale martirilor căzuți în Marele Război pentru întregirea neamului românesc, coșciuge dintre care, în cadrul unei solemne ceremonii, urma să fie ales sicriul Eroului Necunoscut la biserica din Mărășești în 14 mai 1923.
În curtea casei din Vădeni, în anii `40. Copilașul din imagine imortalizat alături de părinți, este Constantin Gheorghe, omul pe care cu simpatie, în copilarie l-am cunoscut drept “Nea Ghiță”, bunicul vecinelor mele, patru surori din aceeasi generatie ca si mine. Nea Ghiță era un personaj pitoresc, plin de energie, un om cumsecade, muncitor iar mândria lui erau cei doi cai înalți, solizi, arătoși pe care cu drag îi îngrija.
Pregătiri în Piața Primăriei din Târgu Jiu pentru inaugurarea mausoleului Ecaterinei Teodoroiu, septembrie, 1935. Mulțumiri domnului Giorgi Virgiliu pentru această fotografie realizată de bunicul său Bogdan Virgiliu, din balconul clădirii negustorului Dumitru Manițescu, imobil ce se afla la intersecția străzii Victoria cu strada Tudor Vladimirescu.
În curtea Colegiului Spiru Haret, atunci Școala Normală, Târgu Jiu, 6 decembrie, 1940. Ica Culuș domnișoara cochetă din imagine este prietena Evantiei Stroe, bunica domnului Alexandru Tamaianu, cel care este sursa acestei fotografii. Ica era fiica de măcelar și locuia la aproximativ 400 de metri spre nord de Castelul de Apă.
Gara Târgu Jiului, perioada interbelică. Deși multe amintiri mă leagă de această gară, totuși privind imaginea alăturată, primele gânduri îmi zboară către o piesă de teatru, o piesă de teatru a cărei adorabilă ecranizare, pe lângă multe alte nuanțe, ilustrează cu multă savoare: ritmul, farmecul și importanța gării în vremurile de odinioară..
Căminul de Ucenici, astăzi Primăria orașului Târgu Jiu. Căminul de Ucenici, autoritatea ce se afla la dată realizării instantaneului în clădirea din imaginea alăturată, era o instituție foarte bine dotată având: cantină, dispensar și bibliotecă, în incinta ei funcținând și Oficiul Asigurărilor Sociale.