Novaci, Gorj - in jurul anilor 1900. O fotografie ce abundă în nuanţe şi repere de acum mai bine de un un veac: feţe şi mâini arse de soare, prinderea părului in conci, marame, cătrinţe, opinci, ii, brâuri, un port popular care nu-l mai regăsim astazi în această formă în zonă şi multă cuminţenie specifică omului de la ţară. Fundalul ne arată o casuţă din bârne cu prispă , cu stâlpi sculptaţi, acoperită cu şindrilă ce probabil era prea veche pentru a mai fi locuită putând însă a fi folosită drept magazie. Păşind cu opinca-i mare spre grupul ce zăbovea la imortalizat, în dreapta, apare silueta unui novăcean cu o pălarie ciobanească cu boruri largi si o neaoşă mustaţă. Bătrâna cu faţa-i ridată, adusă de spate, trecută prin amarul vieţii, mai puţin impresionată de obiectivul fotografului, işi sprijină capul intr-o mâna şi corpul gârbovit intr-o boată cu care probabil mâna raţele sau gâştele ce altadată puteau să huzurească fără grijă pe marginea “şuşelei”. O imagine arhaică venită de undeva hăăăt departe şi multă, multă pace…
( Ţîrlea Ion – Targu Jiu Odinioara – crâmpeie de istorie şi parfum de epocă )