Familia Neferescu din Tismana, 1894-1895. Micuțul copilaș din imagine, ce-l vedem alături de părinți, avea să devină în timpul primului Război Mondial unul dintre cei mai de seamă eroi ai Gorjului ce urma să primească onorurile Casei Regale a României și care din păcate avea să sfărșeasca ucis mișelește de comuniști în închisoarea de la Văcărești. Mulțumiri pentru imagine domului Gabriel Popeanga! Despre faptele eroului, despre care am mai scris, într-o postare precedentă aminteam: “ Născut în 1889, într-o familie de învățători, Ion Neferescu duce mai departe tradiția devenind un îndrumător al cunoașterii slovelor pentru copiii din Tismana. Participă la Marele Război luptând pe fronturile din Valea Jiului, munții Carpați, Ardeal și ia parte la bătăliile de la Mărăști și Mărășești unde vitejia și devotamentul său aduc mari pierderi dușmanului. Fiind comandant al Companiei a 11-a, la Mărăști, în 11 iulie 1917 atacă cu eroism o fortificație inamică pe care o cucerește și ia ca prizonieri 53 de soldați germani iar apoi, ajungând pe dealul Teiuşului capturează împreună cu unitatea sa, o întreagă baterie de obuziere germane de 100mm. Pentru faptele sale de vitejie avea să primească cea mai înaltă distincție militară de război a României, ordinul Mihai Viteazul. Pe lângă: Virtutea Militară, Crucea de Război ( Franceză) și Coroana României Ion Neferescu, după terminarea războiului primește medalia Răsplata Muncii pentru serviciile aduse învățământului și Medalia Peleș, la serbarea semicentenarului palatului. În 1921, Ion Neferescu și un alt erou al locului, căpitanul Nicolae Patraşcoiu, în ovațiile bucureștenilor au condus cu o fastuoasă ceremonie pe străzile capitalei, un alai ce însoțea două dintre tunurile capturate de gorjeni la Mărăști și Arsuri-Schela ce s-a alăturat convoiului funerar ce transporta la Târgu Jiu osemintele Ecaterinei Teodoroiu, căreia cele două tunuri aveau să-i străjuiasca pentru o bună bucată de timp mormântul din fața Primăriei. Verticalitatea , influența și atenția acordată de Casa Regală a României eroului Ion Neferescu n-a fost pe placul comuniștilor, și împreună cu cumnatul său Nicola Chițiba, și el învățător și un dârz patriot, au fost închiși în temnițele roșii ale regimului de tristă amintire. Dacă pentru cumnatul sau, perioada de detenție a fost una mai scurtă, lui Neferescu n-au putut să-i treacă cu vederea onorurile și atenția de care se bucurase din partea regalității, și astfel unul dintre eroii neamului românesc, sfârșește în chinuri la închisoarea din Văcărești, în 1953. Nu se știe unde a fost înmormântat sau dacă a avut parte de o înmormântare…Familia a primit doar o înștiințare pentru a veni să-i ridice lucrurile și să i se elibereze certificatul de deces. În acest fel, cu o cruntă josnicie a mai fost curmată încă o viață închinată neamului cu multe sacrificii, demnitate și curaj în criminalele temnițe ale comuniștilor… Într-o altă postare, îl puteți vedea pe Ion Neferescu în curtea Ecaterinei Teodoroiu aici: Apăsați aici.
( Ţîrlea Ion – Targu Jiu Odinioara )
P.S Inedit, imaginea color a acestei postări este a unui cliseu pe sticlă pictat. În epocă, clișeul de sticlă pe care era imortalizat instantaneul, era utilizat la reproducerea imaginii pe hârtie. În cazul de față clișeul a fost pictat în maniera icoanelor pe sticlă, iar rezultatul se poate vedea în fotografia de mai sus.