Sfințirea bisericii din satul Roșiuța, azi cartier al orașului Motru, Gorj – 20 septembrie, 1931. Făuritor al acestui edificiu, realizat în stilul neo-românesc, este strălucitul arhitect Statie Ciortan, ce face parte din înalta elită a arhitecților români, fiind totodată și unul dintre cei ce au consacrat și ridicat stilul neo-românesc la nivel de etalon. Statie Ciortan este și arhitectul extraordinarei clădiri din zona centrală a Târgu Jiului, (peste stradă de Statuia lui Tudor Vladimirescu), casa Iunian, cunoscută astăzi ca sediu al RECTORATULUI facultății Constantin Brâncuși. Fiu al satului Roșiuța, ajuns ”om mare” la București, Statie Ciortan n-a uitat locul naşterii si copilăriei sale și a rezonat la durerile și greutățile semenilor săi ce începuseră din 1909 contrucția unei biserici pe locul alteia, vechi, înălţată în secolul precedent. Cu toate eforturile depuse pentru strângerea banilor de la oamenii din sat și de la alte persoane cu dare de mâna din localitățile învecinate, suma adunată a fost insuficientă pentru costurile necesare ridicării sfântului lăcăș. Astfel, dând dovadă de de un suflet ales, arhitectul Statie Ciortan, nu numai că a realizat gratuit proiectul bisericii, dar a a suportat mai mult de jumătate din costurile construcției pentru ca acest edificiu să se poată realiza. De asemenei, tot pe cheltuiala proprie a achiziționat și donat sacrului așezământ, candelabrul și cazanul pentru botez, atât de necesar consătenilor săi. Pentru a avea doar o mică idee asupra realizărilor omului cu suflet mare dar și profesionistului desăvârşit Statie Ciortan, amintesc mai jos doar câteva din lucrările sale de anvergură, care-i confirmă poziția marcantă în arhitectura românească: Palatul Vama Poștei- București ( în prezent - Inspectoratului General al Poliției Române ), Palatul Monitorului Oficial și al Imprimeriei Statului - București ( astăzi sediul Arhivelor Naționale ale României ), Clădirea Casei de Credit - București, Localul Fabricii De Timbre - București , Localul Percepției Fiscale - București , Sediul Cooperativei Grivița - București, Localul Administrației Financiare - București, Localul Administrației Financiare – Ploiești, Localul Administrației Financiare – Buzău, Localul Administrației Financiare – Câmpulung Muscel, Localul Administrației Financiare – Târgoviște, Localul Administrației Financiare – Bacău, Localul Administrației Financiare – Giurgiu, Localul Vamei – Botoșani, Casa de odihnă a funcționarilor – Predeal…e.t.c. Pe lângă obiectivele enumerate anterior, a avut o prolifică activitate și în domeniul privat, realizări impresionante în stilul neoromânesc, care este o îmbinare a mai multor curente arhitectonice cu elemente etnografice românești. Printre altele, într-o postare făcută acum o jumătate de an, cu o fotografie de epocă a casei Iunian, actualul Rectorat ( LINK ) făceam un apel la autoritățile competente, ca luând exemplul Bucureștiului, unde edificiile a căror realizare i se datorează, poartă pe placheta ce indică statutul de clădire de patrimoniu și numele arhitectului cu informaţii în română şi în alte două limbi de circulaţie internaţională, și pe clădirea Rectoratului, cu sprijinul autorităților locale să se monteze o placă comemorativă în amintirea avocatului Grigore Iunian și a arhitectului Statie Ciortan, celor două personalităţi cărora le datorăm astăzi, una din clădirile emblemă ale orașului. În Capitală se organizează tururi ghidate pentru vizitarea clădirilor proiectate de arhitectul din Statie Ciortan din Roşiuţa, Gorj, (vezi la articol la adresa http://asociatiaistoriaart/.../) . Noi atât suntem de săraci, încât nu ne permitem să-i amintim numele pe o placă de marmură, montată pe una dintre cele mai frumoase clădiri ale orașului care i se datorează ?
( Ţîrlea Ion - Targu Jiu Odinioara )