Brâncuși în vizită la prietenul și protectorul său, personalitate de talie internațională, profesorul și cercetătorul Dimitrie Gerota. Spitalul din Bucureși, de care în ultimele zile auzim constant în urma evenimentelor legate de pandemie , poartă cu mândrie numele distinsului om de știință. În cele ce urmează, am să încerc să schițez doar câteva repere legate de prietenia sa cu Brâncuși, viața și extraordinară-i carieră neputând a fi rezumate în doar câteva cuvinte. Oltean, născut în Craiova într-o familie numeroasă, ( mai avea șapte frați), fiu de preot, Dimitrie a fost un elev strălucit ce avea sa obțină în București în 1892 diploma de “Doctor în Medicină”, iar ulterior va câștiga o bursă ce îi va oferi posibilitatea de perfecționare la Paris și Berlin. Pe lângă activitatea de cercetare ce i-a adus o recunoaștere internațională, a înființat școli, spitale și a fost un mare filantrop. Fiind un caracter neînfricat, cu o aprigă aplecare împotriva nedreptăților, a publicat un virulent articol la adresa regelui Carol al II-lea și a camarilei sale. În urma acestui afront adus regalității, a fost arestat dar eliberat după 4 zile la presiunea străzii. Profesorul Gerota s-a bucurat de o reală și caldă apreciere în rândurile studenților care în urma acestei măsuri nedrepte au declanșat o puternică grevă de susținere, fapt care l-a făcut pe rege să se teamă de convulsiile sociale ce se întrezăreau și să bată în retragere. Pe Brâncuși, față de care era mai în vârstă cu 9 ani, i l-a recomandat tatăl său, preot la biserica Sf. Ilie din Craiova, care îl cunoscuse și îl ajutase pe artist în adolescență, în perioada petrecută de acesta în Cetatea Băniei. Fiindu-i profesor de anatomie la Facultatea de Arte Frumoase – Belle Arte, Dimitrie Gerota l-a luat sub aripa sa protectoare, și pe lângă un ajutor financiar, i-a facilitat absolventului Brâncuși posibilitatea de a câștiga bani realizând lucrări cu ajutorul talentului și deprinderilor sale. Astfel sub directa sa îndrumare, Brâncuși a realizat Ecorşeul, un manechin de studiu pentru studenții la medicină, ce înfățișază corpul uman reprezentat fără piele, spre a evidenția mușchii corpului. Tot cu ajutorul său, pentru a-și putea plăti drumul spre Paris, Brâncuși primește comanda de realiza bustul în bronz al generalului Carol Davila ce urma a fi expus în curtea Spitalului Militar. Încasează prima tranșe de bani, realizează preliminar bustul în ghips, dar cu ocazia prezentării, în momentul în care i s-a cerut să facă unele mici modificări operei, revoltat, Brâncuși a întoars spatele comisiei și a părăsit sala. Mai târziu V.G.Paleolog avea să-l citeze: „Ar fi fost o muncă ușoară, dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus cei câțiva bani cât îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier până la Paris. […] Am făcut stânga-mprejur, fără nici un salut militar spre marea panică și spaimă a doctorului Gerota, de față... și dus am fost, pomenind de mama lor”… Deși a fost pus într-o situație delicată, distinsul doctor, știind caracterul vulcanic al lui Brâncuși, nu s-a lăsat cuprins de resentimente și prin prisma firii sale generoase l-a sprijinit în continuare financiar și în afara țării, trimițîndu-i câte 25 de franci lunar la Paris până când acesta avea “să se pună pe picioare”. Brâncuși a ținut legătura prin corespondență și i-a purtat mereu o caldă recunoștință iar cu ocazia venirii în țară, pentru realizarea monumentelor de la Târgu Jiu, a ținut să facă o vizită la București prietenului și binefăcătorului său, profesorul Dimitrie Gerota. Ilustrul om de știință și marele filantrop avea să se stingă din viață la numai doi ani după această întâlnire, în 1939. Așadar în fotografie avem două mari personalități, doi străluciți români și doi olteni încărunțiți de un trecut tumultos ce i-a legat într-o strânsă prietenie pe viață…( Ţîrlea Ion - Targu Jiu Odinioara )