Pentru fotografie, mulțumiri domnului Sorin Udroiu al cărui tată, Ioan.C.Udroiu, un băiețel atunci, se află în mașină pe scaunul din față. Energia, ce i-o putem observa în imaginea alăturată, îl caracteriza, și într-una din zile, profitând de neatenția părinților, s-a așezat pe scaunul șoferului, a reușit să pornească mașina și sa facă prima cursă din viața lui.
“Şi popa ăla de ne înjura gorjeneşte era Brâncuşi…” - I.D.Sîrbu, ilustrul scriitor , supraviețuitor al temnițelor comuniste, omul din al cărui dramatic destin s-a inspirat Marin Preda atunci când l-a creat pe Victor Petrini, personajul principal al romanului “Cel mai iubit dintre pamânteni”, este autorul tulburătoarei povestiri ce va urma.
La plimbare pe strada Eroilor, Târgu-Jiu, ianuarie, 1944. În fundal se observă Poarta Sărutului într-un luminos cadru alb, înzăpezit. Pentru fotografie mulțumiri domnului Nicolae Mihail Bogdan ! Imaginea surprinde plimbarea unui tânar cuplu venind dispre Grădina Publică și o subtilă scenă de galanterie.
Brâncuși în vizită la prietenul și protectorul său, personalitate de talie internațională, profesorul și cercetătorul Dimitrie Gerota. Spitalul din Bucureși, de care în ultimele zile auzim constant în urma evenimentelor legate de pandemie , poartă cu mândrie numele distinsului om de știință.
După ce o lungă perioada de timp l-a discreditat și l-a prigoanit pe Brâncuși, numindu-l un element al burgheziei decadente, intuind-i sfârșitul, regimului totalitar de la București și-a schimbat radical poziția la jumătatea anilor `50 și în lumina noilor directive, în 1956 i-a fost organizată sculptorului gorjean prima expoziție din țară.
Poarta Sărutului în timpul construcției în Grădina Publică a Târgu Jiului, probabil în prima parte a anului 1938. După cum se poate vedea, tema sărutului și celelalte detalii ale operei încă nu fuseseră sculptate. Portalul, face parte din ansamblul monumental sculptural Constantin Brâncuşi, dedicat eroilor din primul război mondial şi a fost realizat din travertin, începând cu luna octombrie a anului 1937.
Parcul Coloanei Infinite şi “Masa Festivă” într-o toamnă a anilor `70. Nu, nu este Masa Tăcerii, aşa cum sufleteşte, primele noastre gânduri, instinctual tind să le alăture, dar are o strânsă legătură cu ea. În toamna anului 1937, a fost creată prima versiune a Mesei Tăcerii din calcar, în Grădina Publică a oraşului.
Alecu Croitoru ( 1933- 2017) este personajul din centrul imaginii ce poartă haine de culoare închisă și-și ține mâinile la spate. Originar din Vrancea, personalitate binecunoscută în lumea filmului, Alecu Croitoru a fost profesor universitar, actor, regizor și poet.